O primavara frumoasa cu tot ce va doriti !!!

Sa aveti parte numai de bucurii si sa aveti puterea de a va-mplini toate visele frumoase!

Decalogul jucatorului de volei

Vorbeam ceva vreme in urma de un episod petrecut la antrenamente...asta mi-a readus in memorie faptul ca la un moment dat facusem un decalog al jucatorului de volei. Nu l-am popularizat pana acum, iar fetelor de la echipa am incercat sa-l transmit pe bucati, in timp. Poate ca, la un moment dat, vor descoperi aceasta pagina si-si vor reaminti discutiile noastre...poate vor invata si altii de aici cate ceva...iar daca vi se pare ca mai merita imbunatatit, veniti va rog cu sugestii, vor fi primite si tratate cum trebuie.

DECALOGUL JUCATORULUI DE VOLEI :

1. Gandeste pozitiv ( formeaza-ti o mentalitate de invingator! ) ;
2. Respecta-ti adversarul ! ( nu te speria de un adversar socotit mai puternic si, in nici un caz nu trata de sus un adversar considerat mai slab ) ;
3. Fiecare jucator face parte dintr-o ECHIPA si toate actiunile lui trebuie sa aduca "plus" echipei ( "taria unui lant este data de rezistenta celei mai slabe verigi" ) ;
4. Cauta, descopera si foloseste slabiciunile adversarului ;
5. Bucura-te de fiecare punct castigat ( asta va demoraliza adversarul ) si nu te lasa daramat de o greseala ( continua lupta ca si cand meciul este abia la inceput ) ;
6. Serviciul este una din cele mai importante faze de joc ( concentreaza-te de fiecare data la serviciu, ai 8 secunde pentru asta ! ) ;
7. Preluarea este bunul simt al jucatorului de volei ( creeaza premisele pentru constructia atacului ) ;
8. Ridicatorul nostru este punctul forte al echipei, ridicatorul advers este inamicul numarul 1 ( ajutam ridicatorul nostru prin preluari cat mai exacte; cautam sa scoatem din joc ridicatorul advers ) ;
9. Voleiul este un joc, nu o joaca ! 
10. Fair-play, please ! ( Aveti o atitudine civilizata fata de coechipieri, adversari, arbitri, antrenori, public )

Cum poti uita?

Au trecut ceva ani peste noi de atunci, dar amintirile sunt inca proaspete si asa se vor pastra multa vreme... asta si pentru ca va scriu cu gandul la prima echipa care a reusit sa termine campionatul scolar pe primul loc. Parca era un blestem, parca eram setati sa nu ne putem depasi limitele...ani de zile, indiferent ce faceam, nu reuseam la sfarsitul campionatului sa fim decat pe locul II. Intotdeauna pe locul II. Sa fi fost 6, 7 sau poate chiar 8 ani de zile de clasare pe locul II? Devenise o obsesie locul II... poate si de aici repetitia aceasta enervanta...Stiam ca putem mai mult, ne doream mai mult, dar nu ne iesea...pana cand...
... A aparut o noua generatie. Si pentru ca au fost primele care au iesit campioane, si pentru ca 5 ani consecutiv au terminat pe primul loc, mi-am permis sa le numesc "Echipa de aur" ! Talentate, muncitoare, ambitioase pana la Dumnezeu si dornice mereu de a fi mai bune, au format nu o echipa, ci o familie...Cu drag imi amintesc de ele si o sa postez cateva poze pentru a ramane in amintirea noastra asa cum au fost: bune, frumoase, unite, o adevarata ECHIPA !

Sa fii mereu mai bun...

      In aceasta seara, dupa antrenament, una din fete a ramas pe banca, cu ochii in lacrimi. Ce-ai patit? (Intreb eu)… Nimic, spune ea…. Nimic important? (Insist)…. Incepe sa zambeasca, sa ma priveasca si sa se destainuie… plangea pentru ca alte fete vin la antrenamente fara sa-si doreasca foarte multe, fara sa le pese cat si cum invata… ca doar pierd timpul si le mai incurca si pe celelalte (interpretare aproximativa)
      Recunosc, am ramas marcat… am plecat la drum departe de a merge pe idea marilor performante. Ca sa observ atata indarjire, ambitie, dorinta, hotarare…
      Nu stiu ce concluzii sa trag… dar stiu ca imi doresc din suflet ca toate fetele din echipa sa gandeasca la fel si sa joace numai cu gandul la victorie… si sa lupte mereu ca maine sa fie mai bune decat azi si niciodata azi mai bune decat maine...

Meciuri memorabile (2)

          A ajunge pe primul loc nu e intotdeauna greu...dar trebuiesc depuse eforturi inzecite pentru a ramane acolo...mentalitatea o data formata, se transmite din generatie in generatie si rezultatele se vad...
          Pregatiri, asteptari, emotii...primii fiori al primului meci, atunci cand iti tremura genunchii si ti se opreste respiratia...cand nu mai auzi fluierul arbitrului sau vocea antrenorului...primul punct castigat de TINE, primele intalniri la centrul terenului dupa un punct castigat si strgatul de victorie "hei-hop"...lacrimi de bucurie, lacrimi de tristete, de frustrare uneori...prietenii ce se leaga pe nesimtite, cate si mai cate...e greu de inteles daca nu ai trecut si tu prin asa ceva...
           Sportul ti le ofera pe toate acestea si multe altele inca...incercati si voi!